Timp de citire: 3 min
Colorația dentară este o colorație extrinsecă (ce se depune la suprafața dinților și nu ține de structura internă a dintelui) întâlnită la nivelul cervical al smalțului (la baza dintelui), ce urmează conturul gingival dentar. Aceasta poate să apară fie sub forma unor linii închise la culoare ce sunt paralele cu marginea gingivală sau sub forma unei coalescențe incomplete de puncte închise la culoare ce rareori se extind mai sus de treimea cervicală (partea dinspre gingie a dintelui) a coroanei dentare. Câteodată poate să apară și la nivelul șanțurilor sau fosetelor dinților. Ea trebuie îndepărtată pentru a ne asigura că nu există carii în acele zone. Pot fi afectați atât dinții de lapte (temporari) cât și dentiția permanentă, cu o prevalență de 1 până la 20% din populație.
Această colorație este dificil de îndepărtat prin periajul dentar obișnuit și tinde să se refacă după detartrajul profesional. Ea poate reprezenta o problemă estetică pentru pacient nefiind asociată cu afectarea sănătății dentare. Majoritatea studiilor epidemiologice din întreaga lume au scos la iveală faptul că la copii cu această colorație de la nivelul dinților, prevalența cariilor dentare este chiar mai mică, deoarece se crede că această colorație dezechilibrează flora microbiană, scăzând astfel numărul de bacterii cariogene (producătoare de carii) și crescând numărul de bacterii cromogene (responsabile de colorarea dinților).
La o analiză a materialului negru ce formează această colorație s-a constatat că este formată din săruri de fier și un conținut mărit de calciu și fosfor. Într-un studiu s-a descoperit că anumiți pacienți copii cu această colorație au avut parte de suplimenți pe bază de fier într-o proporție semnificativ mai mare. Acest studiu a raportat de asemenea un consum mai mare de alimente bogate în fier precum legumele și ouăle. Această colorație neagră maronie este foarte aderentă de dinte și dacă nu se îndepărtează în totalitate, are șanse mari de reapariție.
În literatură sunt descrise mai multe tipuri de colorații: maronie, neagră, verde sau portocalie. Alte cauze ale colorației pot fi reprezentate de fumatul pasiv, prin faptul că produșii de descompunere nicotinici se depun din saliva fumătorului pe dinții acestuia. Un alt factor cauzal este reprezentat de alimentele și băuturile colorate. Cantitatea și calitatea apei influențează de asemenea formarea colorației în sensul în care lipsa apei scade fluxul salivar, favorizând astfel depunerea rapidă a colorației și a resturilor alimentare cu apariția cariilor dentare.
Colorația verde descrisă în literatură este dată de anumite bacterii fluorescente. Ea apare mai frecvent la băieți, la respiratorii orali și la persoanele cu tuberculoză.
Colorația portocalie este cea mai puțin întâlnită colorație. Apare la nivelul dinților frontali și este de asemenea aderentă, putând fi îndepărtată doar de medicul dentist.
Tratamentul acestor colorații implică vizita la medicul dentist, deoarece acestea nu pot fi îndepărtate de către pacient doar prin intermediul periajului de la domiciliu, fiind foarte aderente de dinte. De aceea se recomandă efectuarea unei profilaxii în cabinetul de medicină dentară, care să includă detartrajul cu ultrasunete, periajul profesional și folosirea profijet-ului. Acestea sunt singurele metode capabile de îndepărtare a acestor colorații.
Preventiv se recomandă efectuarea de vizite la medicul dentist odată la 6 luni pentru prevenirea afecțiunilor dentare și o igienă riguroasă la domiciliu efectuată de către pacient. Periuța folosită de către pacient acasă trebuie să aibă peri de consistență medie, deoarece periuțele moi (soft) nu au puterea de a menține la distanță aceste colorații, iar periuțele cu peri duri, fiind prea abrazive, pot face rău pacientului deoarece acestea pot afecta smalțul de la nivelul coletului dentar. Presiunea aplicată de pacient la periaj trebuie să fie mică, periajul eficient constând nu în forță ci în tehnică și în rigurozitate.
Este indicat ca la primele semene de apariție a acestor colorații, părintele să se prezinte în cabinetul de medicină dentară cu copilașul pentru a preveni extinderea acestora. Părintele are acasă obligația de a verifica periajul efectuat de către copil pentru a se asigura că acesta se face corect și că pe dinți nu mai rămân depozite de placă bacteriană sau resturi alimentare ce pot favoriza apariția acestor colorații și a altor probleme dentare mai grave.
Dr. Roxana Tudorancea
