Ceea ce mănânci şi cât de des mănânci, conteaza

Pentru a preveni apariţia şi dezvoltarea cariilor şi pentru a-ţi menţine o sănătate orală optimă, alimentaţia – ceea ce mănânci şi cât de des mănânci – este unul dintre factorii determinanţi. În momentul în care mănânci, încep să se producă unele schimbări fizico-chimice în cavitatea bucală. Bacteriile din gură transformă zaharurile din alimente în acizi care atacă smalţul dinţilor, începând astfel procesul de descompunere. Cu cât mănânci mai des şi cu cât iei mai multe gustări, cu atât îţi expui mai mult dinţii procesului de degradare. Însă, nu toate alimentele au acelaşi impact asupra sănătăţii orale.

Cele mai bune alegeri alimentare

Cele mai bune obiceiuri alimentare pentru sănătatea cavităţii bucale includ consumul regulat de brânzeturi, carne de pui, nuci şi lapte. Se consideră că aceste alimente protejează smalţul dinţilor prin furnizarea de calciu şi fosfor, componenţi chimici necesari pentru  remineralizarea dinţilor – consumul acestor alimente reprezintă un proces natural şi necesar prin care mineralele sunt redepozitate în smalţul dinţilor. Redepozitarea naturală a acestor minerale este necesară după ce acestea au fost degradate de acizi.

De asemenea, fructele tari, precum merele şi perele, şi legumele în general, au un conţinut ridicat de apă care diluează efectele zaharurilor conţinute de acestea şi stimulează fluxul de salivă (care ajută la protecţia împotriva cariilor prin îndepărtarea particulelor alimentare şi neutralizarea acidului din gură). Alimentele acide, precum citricele, roşiile şi lămâile, ar trebui să fie consumate ca parte dintr-o masă mai bogată pentru a minimiza sau neutraliza efectul acidului.

Cercetări în curs de desfăşurare indică faptul că antioxidanţii şi alte elemente nutritive găsite în fructe, legume şi nuci pot întări imunitatea organismului şi îmbunătăţi capacitatea acestuia de a lupta împotriva bacteriilor şi inflamaţiilor, toate acestea putând ajuta la protejarea dinţilor şi a gingiilor. Unele selecţii şi obiceiuri alimentare au efecte distincte asupra capacităţii cavităţii bucale în gestionarea atacurilor provocate de bacterii.

Calciul şi vitamina D sunt suplimente importante pentru că reduc riscul de pierdere a dinţilor la vârstnici. Adăugarea de lapte praf la mâncărurile gătite îi ajută pe cei care nu mănâncă lapte sau brânză să asimileze o parte din calciul necesar protejării dinţiilor şi oaselor.

Vitaminele antioxidante, precum vitamina C, şi alte elemente nutritive din fructe şi legume, ajută la protejarea gingiilor şi a altor ţesuturi de deteriorarea celulelor şi de infecţii bacteriene. Studiile indică faptul că afinele proaspete împiedică bacteriile să formeze placa dăunătoare.

De asemenea, acidul folic favorizeaza o gură sănătoasă şi susţine creşterea celulelor la nivelul întregului organism. Acest membru al familiei de vitamina B se găseşte în legume cu frunze verzi şi în drojdia de bere.

Alimentele pentru care este necesar mai mult timp ca să fie mestecate pot deteriora dinţii. Asta pentru că alimentele lipicioase, inclusiv cele bogate în substanţe nutritive precum stafidele, curmalele şi fructele uscate, au acizi care atacă dinţii pentru o perioadă mai mare de timp comparativ cu alte alimente.

Un alt aliment benefic unei danturi sănătoase este brânza. Gătită sau consumată ca atare, brânza dezlănţuie o explozie de calciu, care se amestecă cu placa şi se lipeşte de dinţi. Acest amestec lipicios protejează dinţii de acidul care cauzează degradarea şi ajută la refacerea smalţului.

În ceea ce priveşte lichidele, cele mai indicate sunt apa (în special cea care conţine fluor), laptele şi ceaiul neîndulcit. Băuturile cu conţinut de zahăr precum băuturile răcoritoare, limonadele şi cafeaua sau ceaiul îndulcite, ar trebui să fie consumate în cantităţi limitate.

ntar.

Alegeri mai puţin inspirate în ceea ce priveşte alimentaţia sunt bomboanele – cum ar fi acadelele, dropsurile şi bomboanele mentolate – prajiturile, plăcintele, pâinea, brioşele, chipsurile, covrigeii, cartofii prăjiţi, bananele, stafidele şi alte fructe uscate. Aceste alimente conţin cantităţi mari de zahăr şi se pot lipi de dinţi, oferind o sursă de „hrană” pentru bacterii. În plus, produsele împotriva tusei (siropul şi dropsurile) ar trebui folosite numai atunci când sunt necesare deoarece, ca şi bomboanele, contribuie la apariţia cariilor din cauza conţinutului de zahăr.

Există pe piaţă o serie de substanţe care pot înlocui zahărul, precum xilitolul, eritritolul, sorbitolul, izomaltul, si manitolul. Aceste substanţe nu sunt digerate în acelaşi mod ca zahărul, nu “hrănesc” bacteriile din cavitatea bucală şi, drept urmare, nu produc acizi care cauzează degradarea dinţilor.

Alimentele fără zahăr sau neîndulcite sunt acele alimente carora nu li s-a adăugat zahăr sau îndulcitori în timpul procesării. Cu toate acestea, acest lucru nu înseamnă că alimentele nu pot să conţină îndulcitori naturali, cum ar fi miere, melasă, zahăr din trestie, fructoză, malţ de orz sau sirop de orez. Aceşti îndulcitori naturali conţin aproximativ acelaşi număr de calorii ca şi zahărul şi pot fi la fel de dăunători dinţilor.

Pentru a determina dacă produsele alimentare neîndulcite sau fără zahăr pe care le cumpăraţi conţin îndulcitori naturali sau nu, examinaţi bine eticheta. Cuvintele care se termină în “-oză” (ca zaharoză şi fructoză), de obicei, indică prezenţa unui îndulcitor natural. Verficaţi prezenţa zaharurilor şi a carbohidraţilor în alimentele consumate.

Guma de mestecat ajută la curăţarea dinţilor doar dacă este folosită cu măsură, timp de 10-15 minute după masă, afirmă medicii stomatologi. Cei care mestecă gumă mai multe ore pe zi îşi deformează muşchii feţei, îşi tocesc dinţii şi îşi dereglează secreţia salivară, lipsind mucoasele de protecţie. Stomatologii spun că guma trebuie să rămână un mijloc de curăţare auxiliar, folosit doar atunci când nu există posibilitatea unui periaj de